Posts in Category: duotone

Half-remembered dream

half-remembered-dream

The Dream is real.

Smells like India (cu Voicu și Mircea), 22 ianuarie – 6 februarie

portret fata din maramures

Workshop India. Delhi-Insulele Andaman-Haridwar.

Totul e poveste.

Iar povestea începe cu o hartă. Iată datele, locurile, iată şi tema. Va fi un exerciţiu de scriere creativă cu fotografii şi cuvinte. Ne vom mişca în trei spaţii foarte diferite. Nebunia capitalei Indiei e la limita suportabilităţii pentru orice european. Înainte de colaps, vom zbura până departe, la Port Blair, în Golful Bengal unde vom descoperi poveşti despre insule şi pescari. Şi apoi da, vom merge cu trenul! Tocmai la Haridwar, unul din cele 7 oraşe sfinte ale hinduşilor, înţesat de cerşetori şi pelerini, mai deloc turistic…

Every saint has a past

every-saint-has-a-future

“I hate good taste. It’s the worst thing that can happen to a creative person.”
– Helmut Newton

Fumatul interzis | No smoking

3127081283_ff27a3a910_o

Luiza Zan, jazz vocalist (V)

Luiza Zan, jazz vocalist

Personaje în căutarea unui fotograf | Characters in search of a photographer

Fără titlu

Via Crucis

via-crucis

Chapel of Leon, Aragon and Portugal, Saint John’s Co-Cathedral, Valletta, Malta

A sorbi din priviri

A sorbi din priviri

“It’s one thing to make a picture of what a person looks like, it’s another thing to make a portrait of who they are.”

– Paul Caponigro

Pas de deux

Pas de deux

 

Moarte la Veneția | Mort à Venise

Moartea la Venetia Mort a Venise

San Marc sinistru miezul nopţii bate. Cu glas adânc, cu graiul de Sibile, Rosteşte lin în clipe cadenţate: “Nu-nvie morţii – e-n zadar, copile!”

Veneţia este un oraş pe unde trec zeci de mii, sute de mii de vizitatori în fiecare an. Au fost tipărite de-a lungul secolelor mii de cărţi care descriu istoria, geografia, gastronomia, folclorul, tradiţiile etc., etc. acestui loc. Cum mai poţi să-ţi închipui că o astfel de localitate îţi rezervă surprize şi că poţi întâlni şi astăzi fenomene inexplicabile sau fiinţe stranii? E drept că dacă te depărtezi cu numai câţiva zeci de metri de traseele practicate de miile de turişti, întâlneşti un alt oraş, o altă lume, ba chiar şi alte preţuri, ca şi cum n-ai trăi în acelaşi loc. Numai că, pentru asta, trebuie în primul rând să vorbeşti italiana. Şi încă! Nu rareori te trezeşti în mijlocul unui grup de veneţieni care sărbătoresc cine ştie ce eveniment local şi care, încântaţi de cele câteva minute în care ai vorbit cu ei vrute şi nevrute, te-au invitat în cârciuma din colţ în care au rendez-vous cu amicii pentru această ocazie.

Şi deodată, îţi dai seama că au uitat că nu eşti chiar de-al lor şi au început să vorbească în dialect veneţian, să povestească tot felul de bancuri, de istorii adevărate sau inventate, din care tu nu înţelegi decât cel mult jumătate. Însă, ce contează! Te simţi integrat în viaţa lor şi îţi spui că trebuie să spui şi tu o poveste, altfel îşi vor imagina că-i snobezi. Atunci, îţi cântăreşti şi îţi alegi cuvintele, ca să fii sigur că n-ai greşit nimic şi… te lansezi! Spre marea ta uimire, ei râd cu poftă, dar nu acolo unde te aşteptai! Pentru că în cursul povestirii ai făcut, fără să ştii, un joc de cuvinte, ai pus un accent care schimbă sensul frazei, ai utilizat o expresie care la ei înseamnă altceva. Ce importanţă are? Toată lumea râde şi ţi-ai creat o reputaţie de “povestitor de mare clasă”!