Fata în formă de cercel de perlă

luiza feb2013 13 resize resize Fata în formă de cercel de perlăA venit lângă scaunul meu. Mi s-au încleştat fălcile, dar am reuşit să îmi ţin capul drept. A întins mâna şi mi-a atins uşor lobul urechii. A frecat lobul umflat între degetul mare şi arătător, apoi l-a întins bine. Cu mâna cealaltă a pus toarta în gaură şi a împins-o. M-a fulgerat o durere cumplită şi mi-a adus lacrimi în ochi… Mă privea, dar nu începea să picteze. Aş fi vrut să ştiu la ce se gândeşte.

- Trebuie să-l pui şi pe celălalt, mi-a zis luând al doilea cercel şi întinzându-mi-l.

Câteva clipe n-am fost în stare să vorbesc. Voiam ca el să se gândească la mine, nu la pictură.

- Dar… urechea cealaltă nu e găurită, am îngăimat eu.
- Atunci trebuie să o găureşti acum.

Am făcut-o pentru el. Mi-am scos acul şi esenţa de cuişoare şi mi-am străpuns şi urechea cealaltă. N-am plâns, n-am leşinat, n-am scos nici un sunet. Am stat şi am pozat toată dimineaţa şi el a pictat cercelul pe care-l vedea, iar eu simţeam cum perla pe care el n-o vedea mă ardea ca focul în urechea cealaltă. Am început să plâng în tăcere. M-am ridicat fără să-l privesc şi m-am dus în magazie, unde mi-am scos fâşia albastră şi pe cea galbenă de pe cap. Am aşteptat câteva clipe cu părul revărsat peste umeri, dar el n-a venit. Acum că pictura era terminată nu mai avea nevoie de mine.

****

-Ce făceai tu aici, Griet? a întrebat el. M-a surprins întrebarea dar am ştiut să-mi ascund destul de bine uimirea.

-Tocam legume, domnule… pentru supă. Aşezam întotdeauna legumele în cerc, fiecare cu secţiunea lui, asemenea unei felii de plăcintă. Erau cinci felii: varză roşie, ceapă, praz, morcovi şi napi. Formasem fiecare felie cu muchia cuţitului şi pusesem o rondea de morcov în centru.

Bărbatul a bătut cu degetul în masă.

-Le-ai aşesat în ordinea în care le pui în supă? a sugerat el, studiind cercul.

-Nu, domnule. Şovăiam. Nu puteam spune de ce aranjasem în acest fel legumele. Le pusesem în cerc fiindcă simţisem că aşa trebuie să fie puse, dar eram prea speriată să îi spun una ca asta unui gentilom.

-Văd că le-ai separat pe cele albe, spuse el arătând napii şi ceapa. Şi portocaliul şi purpuriul, nici ele nu stau împreună. De ce? A luat o zdreanţă de varză şi o fărâmă de morcov şi le-a agitat în palmă ca pe nişte zaruri.

M-am uitat la mama care a dat din cap.
- Culorile se înfruntă, când stau una lângă alta, domnule.

(Tracy Chevalier, Fata cu cercel de perlă)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>