De „Ora Pământului”, SĂ FIE LUMINĂ! (republicare)

Detestăm stupizenia numită “ora pământului”. Proliferarea electricităţii ieftine, fiabile şi din abundenţă a stat la baza avansului material şi social din secolul trecut. Libertatea femeilor de a lucra în afara mediului casnic a depins de apariţia aparaturii electrice menajere, care a redus dramatic timpul consumat de activităţile casnice. Şcolarizarea generală pentru copii nu ar fi fost posibilă fără această sursă de energie care furnizează lumină de citit. Dezvoltarea serviciilor medicale moderne şi larga lor utilizare ar fi fost imposibilă fără electricitate. Abundenţa de hrană şi îmbunătăţirea dramatică a igienei au fost posibile datorită sistemelor de irigaţie, refrigerare a alimentelor şi de încălzire a apei în locuinţe, toate susţinute la scară largă de energia electrică.

În prezent, populaţia săracă din lume are de suferit din cauza condiţiilor brutale de mediu, a faptului că mediul natural, în stare brută, este inospitalier şi dur. Timp de milenii, viaţa umană condiţionată de natură a însemnat o viaţă de prizonier al naturii: scurtă, bântuită de catastrofe naturale devastatoare, de boli, penurii, spaime şi zei greu de îmblânzit. Electricitatea l-a eliberat pe om de sub tirania naturii şi a îmblânzit natura în folosul omului. Întrebaţi-i pe românii trecuţi prin viaţă şi cu memoria intactă cum au trăit în anii 1980, când electricitatea devenise o raritate drămuită de stat.

Propaganda presei, politicienilor, corporaţiilor şi activiştilor “ecologici” a decretat ca, anual, să existe o oră de întuneric „benevol”, denumită “ora pământului”. De câteva zile suntem bombardaţi cu mesajul de a stinge luminile în acest interval de timp şi de a ne “solidariza” în întuneric. Dar cu ce anume? Cu mentalitatea demonizării electricităţii şi, în general, a energiei incorecte politic: în numele unei încălziri globale care a luat vacanţă din 1998 şi în numele păcatului fictiv de a fi sursa schimbărilor climatice, omului i se cere o oră de penitenţă şi autoflagelare.

Dar de ce doar o oră? Zeloşii anticarbon sunt invitaţi să trăiască pînă la adânci bătrâneţi în splendide colibe organice, fără industria de electricitate care alimentează o priză sau un întrerupător. Veţi fi fericiţi la lumina lumânărilor de seu, înveliţi în panouri solare şi răcoriţi de turbine eoliene. Succes şi vântul la pupa!

Noi rămînem în oraşele noastre şi sărbătorim ora creativităţii umane.

Noi refuzăm să trăim în întuneric, fie numai şi pentru o oră simbolică.

Să fie lumină!

(Sursa)

Vezi și <style=”text-align: justify;”>Verde e noul Roșu. Ipohondrii eco-marxiste

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>