Jilava (11): La Jilava, în pantofi de vară şi cu un copil în burtă

La Jilava, in pantofi de varaIoana Berindei s-a născut la Paris, fiică a lui Ion Hudiţă, secretar general adjunct al Partidului Naţional Ţărănesc şi unul din colaboratorii apropiaţi ai lui Iuliu Maniu. În 1945 se căsătoreşte cu Dan Berindei, astăzi cunoscutul şi iubitul academician şi istoric, iar naşi le este Gheorghe Brătianu. Bunicul lui Dan, arhitectul Ion (Johni), Berindei, construise, printre altele Palatul Cantacuzino (azi Muzeul George Enescu) şi Palatul Culturii din Iaşi.

După instaurarea “puterii populare”, începând cu 1950, nu mai puţin de 22 de membri ai celor două familii au ajuns în închisorile de “politici”.

Ioana Berindei a fost arestată la 29 iulie 1950, pentru că a transmis mamei sale un bilet din partea unui fost deputat ţărănist care o ruga să-l găzduiască. Formal se făcuse vinovată de “omisiune de denunţ”, deşi nu-l cunoscuse pe acest deputat şi nu ştia că vrea să se ascundă, fiind urmărit.

Condamnată la 2 ani de închisoare, execută 2 ani şi 7 luni – fără explicaţii pentru “supliment” – în cea mai mare parte la Jilava (unde am realizat imaginile din această serie), apoi la Văcăreşti şi la Mislea. La încarcerare avea 27 de ani, un copil mic acasă şi încă unul în burtă, pe care îl va naşte în penitenciar, asistată de o moaşă de la “drept comun” şi de ofiţerul politic, prezent la datorie pentru ca gravida… să nu comită vreo infracţiune.

Mama Ioanei era întemniţată câteva celule mai departe, pe acelaşi coridor. Deci erau deţinute concomitent la Jilava trei generaţii ale aceleiaşi familii!

În 2005 a apărut la Editura Compania cartea “Am făcut Jilava în pantofi de vară” – convorbiri consemnate de Lavinia Betea. Arestată vara, Ioana rămăsese în sandale şi pe timp de iarnă, fiindcă bocancii trimişi de acasă nu-i fuseseră daţi…

“….mă legam la ochi şi-mi clădeam case. Adică, în mintea mea, clădeam case. Odată ridicate şi mobilate, îmi invitam prietenii. Aşa evadam din infern. Şi asa trecea vremea….Făcusem o casă rotundă, cu prispă de jur-împrejur, cu şemineu în mijlocul ei. O parte era salonul, o parte sufragerie, într-un colt era, aşa, un fel de bar – bibliotecă, nu spun, pe toţi pereţii! Asta se petrecea într-o pădure sau câmpie….Ce să vă spun ? Visam….” (pag.161-162). Visează ceasuri întregi la imaginile din “Maisons et Jardins”, revistele pariziene ale copilăriei…

Ioana Berindei a murit în 2008, la 86 de ani.

(Va urma – postarea anterioară aici)

2 Comments

  1. Reply
    francisc vaida 6 Feb ’11

    …pentru fiecare clipa de deznadejde si suferinta …tortionarii si puterea rosie ar trebui stearsa din cartile de istorie ..

  2. Reply
    bogdan 6 Feb ’11

    @feri

    Maestre, dimpotriva. Tocmai pentru motivele astea trebuie sa ramana in cartile de istorie…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *