Boema spirituală

2015-05-16 Cimitirul Bellu_17_resize
Din perspectivă creştină, hristocentrică, pe la  noi şi aiurea, religia se mai predă în şcoli ( facultativ, obligatoriu, cu tam-tam etc.) dar trebuie să recunoaştem că, chiar din anii preşcolari, se pun bazele unei viziuni atee despre univers şi om , despre sensul devenirii şi despre finalitatea lor. Dacă nu există preocupari serioase de educaţie creştină în familie, treptat Dumenezeu se estompeză , nu se mai vede în viaţa personală. La maturitate, omul este fie ateu, în stare de criogenie spirituală, adică rece, fie ,conform trendului new-gist, în stare de  boemă spirituală. Adică Îl pune pe   Dumnezeu în acelaşi potir cu tot felul de credinţe oculte, păgâne şi neo-pagane, rezultând o poţiune vrăjitorească din care soarbe cu plăcere simţindu-se liber şi fericit.
 
Ateul se alfa în stand-by. Circumstanţe deosebite, situaţii limită, îl pot dezgheţa brusc. Există nădejde ca cel rece faţă de Dumnezeu o vreme, să treacă în categoria celor fierbinţi. “Ştiu faptele tale; că nu eşti nici rece, nici fierbinte. O, de ai fi rece sau fierbinte!/ Astfel, fiindcă eşti căldicel – nici fierbinte, nici rece – am să te vărs din gura Mea.” ( Apocalipsa 3, 15-16)
 
Marea sincretiasmului spiritual este ca  “molima/demonul ce bântuie întru amiază”(Ps.90,6) şi este alimentată permanent de apele moarte (ca sucurile articiale de pe rafturi) ce izvorăsc din gurile unei armate de “înţelepţi”: Dalai Lama, Steven J. Gold, Osho, Omraam Mikhaël Aïvanhov, Jasmuheen, Swami Vivekananda, Frank Kinslow, Wayne Walter Dyer, Snatam Kaur Khalsa, Ramana Maharshi, Oprah Winfrey etc.etc.etc. Acesti guru, instrumente ale duhurilor cazute,  învaţă cum să-ţi cauţi sinele, pacea liniştea, fericirea …  Nu există Sfinte Taine, nu exista păcate, nu există pocăinţă, nu există jertfă, nu există Judecată de apoi, nu există moarte, ci numai karme şi dharme şi treceri dintr-o viaţă în alta… Pentru ca inducerea în eroare să fie deplină, pe alocuri sunt  citaţi trunchiat şi Iisus şi sfinţii creştini, ca nişte oameni înţelepţi. Muzica devoţională, zodiile  şi  horoscoapele, literatura motivationala, meditaţii în gol, exerciţii yoga, calatorii astrale, terapii cu energii, sacroterapii, diete vegan, integrare în absolut, spovedanii televizate etc.etc. completează “ lumina” pe care o iradiază guru şi din care se inspiră tot feluri de bloguri spirituale şi emisiuni tv. Dumnezeu nu mai este Sfanta Treime si apare sub denumiri ca: Divinitatea, Absolutul, Sursa ( de energie, bineinteles), etc.etc. Cine cade  sau se aruncă de bună voie în marea sincretică riscă să nu mi poata iesi si sa se înece, tragand si pe altii la fund. 
1.Iubiţilor, nu daţi crezare oricărui duh, ci cercaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulţi prooroci mincinoşi au ieşit în lume.2. În aceasta să cunoaşteţi duhul lui Dumnezeu: orice duh care mărturiseşte că Iisus Hristos a venit în trup, este de la Dumnezeu.3. Şi orice duh, care nu mărturiseşte pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist, despre care aţi auzit că vine şi acum este chiar în lume. ( I Ioan, 4,1-3)
 
Nicuşor Gliga
Bucureşti: 23  mai  2015
 Sf. Cuv. Mihail Mărt., Ep. Sinadei; Sf. Maria lui Cleopa

Maternity in a nuthsell

mother-newborn

“My advice for the young? There are two dirty words in photography; one is ‘art’, and the other is ‘good taste’. Beauty is intellect and glamour has nothing to do with money.”

– Helmut Newton

Adorație de piatră | Stone worshipper

2015-05-16 Cimitirul Bellu_05_resize

My job as a portrait photographer is to seduce, amuse and entertain.
– Helmut Newton

The Thrill is gone

thrill-is-gone-guitar

Rest in peace, old man. And thank you.

Cea mai frumoasă sinucidere | The most beautiful suicide

mire-mireasa

Ori de câte ori, ajunşi în pragul bătrâneţii, îşi aminteau de acest episod, nici lui, nici ei nu le venea să creadă că, de‑a lungul unei jumătăţi de veac de viaţă în comun, aceea fusese cea mai serioasă dispută a lor şi singura care trezise în a­mândoi dorinţa de a renunţa la tot, pentru a începe o altă viaţă. Chiar şi la bătrâ­neţe, când deveniseră mai îngăduitori şi mai paşnici, se fereau s‑o evoce, pentru că rănile abia cicatrizate începeau să sângereze de parcă ar fi fost din ajun.

El a fost primul bărbat pe care Fermina Daza l‑a auzit urinând. L‑a auzit în noaptea nunţii, în timp ce zăcea sleită de puteri din cauza răului de mare în ca­bina de pe vaporul care‑i ducea în Franţa, iar zgomotul jetului ca de cal i s‑a pă­rut atât de potent şi învestit cu atâta autoritate încât i‑a sporit spaima de rava­giile la care se aştepta. Pe măsură ce jetul scădea o dată cu trecerea anilor, amin­tirea aceea îi revenea frecvent în minte, pentru că nu s‑a putut împăca niciodată cu gândul că el murdărea marginea clo­setului ori de câte ori îl folosea. Doctorul Urbino încerca să‑i explice, cu argumente uşor de priceput pentru cineva care ar fi vrut cu adevărat să le priceapă, că accidentul acela se repeta zilnic nu din ne­gli­jenţă, ci dintr‑un motiv organic: jetul lui de om tânăr era atât de precis şi di­rect, încât la şcoală câştigase concursuri de tras la ţintă umplând sticle, dar de când se şubrezise, nu numai că i se împuţinase, dar ajunsese oblic, se ramifica, pentru ca în cele din urmă să devină o adevărată fântână arteziană, im­posibil de stăpânit, deşi el unul făcea nenumărate eforturi de a‑l îndrepta. Iar în încheiere spunea: „Closetul a fost inventat, mai mult ca sigur, de cineva care habar n‑avea cum sunt alcătuiţi bărbaţii.”

(Gabriel Garcia Marquez, Dragoste în vremea holerei)

Disintegration

vulcanii noroiosi

O lipsă de interes | A lack of concern

sitting-middle-street

lack-of-concern2

lack-of-concern1

Nu avea să verse nici o la­crimă, nu‑şi va irosi restul zilelor fierbând înă­buşit în zea­ma de larve a memoriei, nu se va îngropa de vie între patru pereţi, ca să‑şi ţeasă linţoliul, după obiceiul văduvelor din partea locului.

(GG Marquez, Dragoste în vremea holerei)

Tatuaje cu brioșe | Muffin tatoos

2015-04-19 Garage Sale_01_resize

“I’ve always felt that photography provides an opportunity for staging, for telling a story through images. What I aim at, is an image with a minimum of information and markers, that has no reference to a given time or place – but that nevertheless speaks to me, that evokes something which happened just before or may happen just after.”

– Sarah Moon

Târziu, prea târziu | Late, too late

 hopa_trop 04 2014 03_resize
 
Acasă s-a întors ogorul
Dintr-o nedreaptă pribegie,
Când nopţi şi zile ţi-a dus dorul
Pierdut în codevălmăşie.
 
Sătul de- atâta nedreptate,
Prin anonimele pogoane,
Ţi s-adresează ca un frate:
“Eu sunt pământul tău, Ioane!”
 
E o scrisoare de iubire
La drum plecată-n tinereţe;
După o lungă rătăcire
Ţi-a parvenit la bătrâneţe.
 
O clipă inima se-mbată
Şi te cuprinde brusc elanul,
Să tai iar brazda de-altădată,
În snopi s-aduci acasă lanul.
 
Zadarnic s-amăgeşte moşul
C-o mai munci în miezul verii,
De-ndată ce-a cântat cocoşul
Şi până la lăsatul serii.
 
Din ochi ce drămuie lumină
Cad picături de resemnare;
Le bea ţărâna şi suspină,
S-aprinde doru-i şi mai tare.
 
Cu lacrimi sincere de rouă,
Plângând ogorul tău de roagă:
“Mai zăboveşte-o viaţă, două,
Să nu-mi dau duhul sub pârloagă!”
 
Tu taci; în gara terminală,
În înserarea vineţie,
Aştepţi o cursă specială
Cu punct final în veşnicie.
(Nicusor Gliga, Bucureşti, 22.04.1996)
 

Tolkien Reading Day